Vânzări în creștere, plătite cu marja: prima pierdere semestrială de la listare

Ce a mers bine

Volumele au crescut peste tot. Distribuția, care aduce 95% din venituri, a crescut cu 6,3%, iar motorul a fost retailul tradițional (magazinele mici, independente), cu vânzări mai mari cu 22%. HoReCa a crescut cu 7%, iar benzinăriile cu 1%. Companiile achiziționate în 2024-2025 (Romtec, Parmafood, Kitax) au contribuit cu 6% din veniturile grupului.

Brandurile proprii (Gradena, LaMasă, JetXpert și altele) au ajuns la circa 79 mil. lei, cu 23% mai mult decât anul trecut, iar cele non-alimentare au crescut cu 62%. Sunt încă sub 5% din vânzări, dar sunt singura parte a distribuției unde Aquila controlează marja.

Logistica a fost surpriza pozitivă: la venituri cu doar 5,7% mai mari, profitul din exploatare al segmentului aproape s-a dublat, de la 4,2 la 8,0 mil. lei, iar marja operațională a urcat de la 7,8% la 14,0%. Transportul a crescut cu 12,8%, din indexarea tarifelor, dar rămâne pe pierdere (-2,9 mil. lei, față de -3,4 mil. lei).

Ce a mers prost: marja

Costul mărfurilor vândute a crescut cu 12,1%, aproape dublu față de vânzări (+6,4%). Compania explică scăderea marjei brute de la 22% la 18% prin două decizii proprii: mai multe produse cu rulaj mare și marjă mică în portofoliu și discounturi comerciale mai mari, acordate pentru a susține volumele într-o piață cu consum în scădere și concurență mai dură.

Ordinul de mărime contează: dacă marja brută pe mărfuri rămânea la nivelul de anul trecut, profitul brut ar fi fost cu aproximativ 64 mil. lei mai mare, adică mai mult decât întreaga EBITDA a semestrului. Canalul de retail organizat (marile rețele) a scăzut cu 19%, deci creșterea vine din canale mai scumpe de deservit.

Restul costurilor au fost ținute relativ sub control. Salariile au crescut doar cu 1,3%, deși grupul are în medie cu 225 de angajați mai mult, iar combustibilul și transportul cu 8,7%. Amortizarea a urcat însă cu 26%, la 44,7 mil. lei, din cauza investițiilor din 2025 și a noilor spații închiriate.

Profitul operațional, mai slab decât pare

Profitul din exploatare de 15,9 mil. lei include o reluare de provizioane pentru creanțe de 5,4 mil. lei (bani recuperați de la clienți pentru care se constituiseră provizioane), față de o cheltuială de 5,6 mil. lei pe același rând anul trecut. Fără acest efect contabil favorabil, profitul din exploatare ar fi fost de circa 10,4 mil. lei, adică o marjă operațională de 0,6% din vânzări.

Pe segmente, imaginea e și mai clară: distribuția, activitatea principală, a făcut un profit operațional de 10,8 mil. lei, față de 54,3 mil. lei acum un an (-80%). Practic, tot câștigul din volume și ceva în plus s-a dus pe discounturi.

De la profit operațional la pierdere

Rezultatul financiar a fost negativ cu 27,1 mil. lei, mai mult decât dublu față de anul trecut. Cea mai mare parte o reprezintă pierderile nete din curs valutar, de 16,6 mil. lei (față de 5,6 mil. lei), pe care compania le-a enumerat printre cauzele principale ale semestrului slab. Dobânzile au crescut cu 25%, la 10,8 mil. lei, din care 7,3 mil. lei sunt dobânzi la leasing. Profitul din exploatare acoperă dobânzile doar de 1,5 ori, iar EBITDA de 5,6 ori.

Al doilea factor este fiscal: deși a avut pierdere înainte de impozitare (11,2 mil. lei), grupul a înregistrat 9,9 mil. lei impozit pe profit. Din acesta, 7,6 mil. lei reprezintă impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus din 2024 pentru companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro. Pentru un distribuitor cu volume mari și marje mici, o taxă calculată pe vânzări, nu pe profit, apasă disproporționat: fără ea, pierderea netă ar fi fost de circa 13,5 mil. lei.

Numerarul: mai bine decât arată profitul

Paradoxal, numerarul a arătat mai bine decât anul trecut. Activitatea de exploatare a generat 7,0 mil. lei, față de un consum de 37,5 mil. lei în S1 2025. Diferența vine din capitalul de lucru: stocurile au scăzut cu 3%, la 405 mil. lei, iar creanțele comerciale cu 11%, la 395 mil. lei, prin încasări mai bune (durata medie de încasare a coborât de la 46 la 43 de zile).

Pe de altă parte, grupul își plătește furnizorii mai repede: datoriile comerciale au scăzut cu 15%, iar durata medie de plată a coborât de la 56 la 48 de zile. După investiții de 12,9 mil. lei, fluxul de numerar liber a fost ușor negativ (-5,9 mil. lei), iar după ratele de leasing de 37,5 mil. lei, golul a fost acoperit cu 37,4 mil. lei credite bancare noi pe termen scurt.

Bilanțul și îndatorarea

Datoria netă, inclusiv leasingul, a crescut în șase luni de la 391,3 la 473,6 mil. lei. Cea mai mare parte a creșterii vine din leasing (de la 268,9 la 308,0 mil. lei), după închirierea unor spații noi, iar restul din creditele bancare (de la 162,1 la 196,4 mil. lei). Numerarul a scăzut de la 39,8 la 30,8 mil. lei.

Capitalurile proprii au scăzut cu 4%, la 509,6 mil. lei, din cauza pierderii, așa că gradul de îndatorare calculat de companie (datorie netă / capitaluri proprii) a urcat de la 0,74 la 0,93. Lichiditatea rămâne confortabilă: activele curente acoperă de 1,39 ori datoriile curente, iar grupul are active curente nete de 250,6 mil. lei.

Acționari, dividend și perspective

Acționarii au aprobat un dividend de 0,0145 lei brut pe acțiune din profitul pe 2025 (ex-date 12 octombrie, plată 22 octombrie 2026), mult sub 0,050 lei/acțiune plătit anul trecut. În iulie s-a finalizat o majorare de capital prin acțiuni gratuite (o acțiune nouă la 10 deținute), numărul de acțiuni ajungând la 1,32 miliarde. În septembrie, Consiliul de Administrație a inițiat fuziunea prin absorbție a filialei Parmafood Group Distribution, ale cărei rezultate vor intra direct în situațiile societății-mamă din 2027.

Pentru 2026, grupul are un buget de investiții de 14,2 mil. euro, din care realizase 3 mil. euro până la 30 iunie (inclusiv noul centru logistic din Bacău). Conducerea descrie impactul asupra marjelor drept temporar și spune că în a doua jumătate a anului se concentrează pe îmbunătățirea treptată a marjelor, pe integrarea companiilor achiziționate și pe creșterea brandurilor proprii.

Riscuri de urmărit

Marja brută: este testul principal pentru afirmația că scăderea e temporară. Dacă rămâne la 18%, distribuția abia acoperă costurile.

Impozitul minim pe cifra de afaceri: se plătește indiferent de profit. Eliminarea lui ar aduce mecanic grupul înapoi pe profit, menținerea lui îl ține aproape de zero la marjele actuale.

Cursul valutar și dobânzile: pierderile din curs aproape s-au triplat, iar datoria netă crește. Raportul nu detaliază moneda datoriilor, așa că expunerea exactă nu se poate estima din cifrele publicate.

Reacția pieței

Pierderea nu a scăzut cotația. Potrivit Puterea.ro, pe 25 august acțiunea se tranzacționa la 1,77 lei, cu peste 50% peste minimul ultimelor 52 de săptămâni, pentru o capitalizare de circa 2,34 mld. lei și un preț de 4,4 ori valoarea contabilă. Tot potrivit acestei analize, profitul net pe ultimele 12 luni a ajuns practic la zero, deci indicatorul P/E nu mai are sens pe date recente. O explicație invocată de analiști este structura acționariatului: fondatorii dețin peste 50%, iar fondurile de pensii, care cumpără pe termen lung, dețin o mare parte din restul, așa că doar o mică parte din acțiuni se tranzacționează efectiv.

Concluzie

S1 2026 arată o companie care crește în volume, își încasează mai bine banii și are o logistică tot mai profitabilă, dar care a plătit creșterea cu marja din distribuție, adică exact din activitatea care aduce 95% din venituri. Pierderea netă are și cauze în afara controlului direct (curs valutar, impozitul minim), dar baza problemei este operațională. Raportul pe 9 luni, programat pe 12 noiembrie 2026, va arăta dacă marja brută începe să revină, cum promite conducerea, sau dacă 18% devine noul nivel normal.