Mai mult lapte, dar la un preț cu 30% mai mic: profitul se înjumătățește, iar subvențiile țin rezultatul pe plus

Volume record, preț în cădere

Operațional, semestrul a fost foarte bun: DN Agrar a livrat circa 41 de milioane de litri de lapte, cu 21% mai mult decât acum un an, cu un ritm stabil de aproximativ 7 milioane de litri pe lună. Efectivul a ajuns la circa 18.300 de animale (+12%), în principal datorită extinderii fermei Straja, care ar trebui să ajungă la aproximativ 3.400 de capete până la final de an.

Problema a fost prețul. După condițiile excepțional de bune din 2025, prețul laptelui a scăzut în toată Europa, iar prețul mediu obținut de DN Agrar a fost cu 30% mai mic. Volumele mai mari au compensat doar o parte, așa că veniturile din producția vândută au scăzut cu 9,1%, la 90,2 mil. lei, iar cifra de afaceri totală cu 10,8%, la 90,3 mil. lei. Conducerea spune că prețurile au început să își revină din mai, dar efectul se va vedea abia în a doua parte a anului.

Veniturile din exploatare: stabile, dar nu din vânzări

Veniturile din exploatare au rămas practic neschimbate, la 158,3 mil. lei, deși vânzările au scăzut. Diferența au acoperit-o două linii care nu țin de vânzarea laptelui. Prima: subvențiile au crescut cu 48,6%, la 21,7 mil. lei. Compania precizează că o parte din creștere este un sprijin suplimentar pentru sectorul vacilor de lapte aferent anului 2025, încasat în trimestrul II din 2026, și că nu trebuie considerat automat recurent.

A doua: veniturile din producția de imobilizări au urcat cu 72,6%, la 19,4 mil. lei. Ele reprezintă valoarea contabilă a vacilor crescute în fermă care au intrat în producție, deci nu sunt încasări în numerar, ci o reflectare a creșterii efectivului. Alte venituri din exploatare, din vânzarea animalelor reformate la prețuri bune, s-au mai mult decât dublat, la 4,6 mil. lei.

Cât de mult depinde profitul de subvenții

Profitul din exploatare a scăzut cu 32,6%, la 26,3 mil. lei, iar subvențiile de 21,7 mil. lei reprezintă 83% din el. Fără subvenții, rezultatul operațional ar fi fost de doar 4,6 mil. lei, față de 24,4 mil. lei în S1 2025. Subvențiile sunt o parte normală și permanentă a economiei unei ferme de lapte din UE, dar acest calcul arată cât de puțin a lăsat semestrul din vânzarea propriu-zisă a laptelui la prețurile actuale.

Există și un argument în sens opus: compania estimează că pierde circa 550.000 de euro pe an din subvenții potențiale, pentru că nivelurile de referință nu au fost actualizate la capacitatea de acum. Primește subvenții pentru 10.906 animale, din 15.840 eligibile (69%). O actualizare a acestor referințe ar fi un plus, dar nu depinde de companie.

Costurile cresc odată cu ferma

Cheltuielile de exploatare au crescut cu 10,3%, la 132,1 mil. lei, în linie cu extinderea activității. Materiile prime și consumabilele, în principal furaje, au urcat cu 8,7%, la 72,3 mil. lei, mai puțin decât efectivul (+12%), pentru că o parte din furaje a fost cumpărată din piață la prețuri sub costul de producție propriu, după seceta de anul trecut.

Cheltuielile cu personalul au crescut cu 15,1%, la 19,4 mil. lei (320 de angajați), amortizarea cu 12,3%, la 15,5 mil. lei, iar celelalte cheltuieli de exploatare cu 17,2%, la 21,7 mil. lei, din reparații, întreținere și transport mai scumpe. Marja EBITDA a coborât de la 48,8% la 39,9%: rămâne foarte ridicată pentru un producător agricol, dar scăderea vine aproape în întregime din preț, nu din costuri scăpate de sub control.

Cursul valutar și finanțarea

Pierderea financiară a crescut cu 35%, la 8,5 mil. lei. Dobânzile propriu-zise au scăzut ușor, la 2,7 mil. lei (-4%), deci nu ele sunt problema. Creșterea vine din alte cheltuieli financiare, care au urcat cu 77%, la 6,4 mil. lei, în principal diferențe de curs: creditele de investiții sunt în euro, iar leul s-a depreciat (cursul BNR la 30 iunie 2026 a fost de 5,2438 lei/euro). Aceste pierderi sunt în mare parte contabile, din reevaluarea soldului creditelor, fără ieșire de numerar.

Capacitatea de a plăti dobânzile e confortabilă: profitul din exploatare le acoperă de circa 9,6 ori, iar EBITDA de circa 13 ori. După un impozit pe profit de 4,0 mil. lei (rată efectivă de circa 23%), profitul net a fost de 13,7 mil. lei, cu o marjă netă de 15,2%, față de 26,8% acum un an.

Românesc sau IFRS: care cifră contează

DN Agrar raportează în paralel după standardele românești și după IFRS, iar diferența e mare: după IFRS, EBITDA a fost de 41,6 mil. lei (-21%) și profitul net de 21,4 mil. lei (-33%), față de 36,1 și 13,7 mil. lei după standardele românești. Diferența de 7,6 mil. lei la profitul net vine în principal din evaluarea animalelor la valoarea justă (+6,7 mil. lei) și din momentul diferit în care se recunosc subvențiile (+2,7 mil. lei), minus impozitul amânat aferent.

Ambele variante sunt corecte, dar cea IFRS include câștiguri din reevaluarea efectivului, care nu înseamnă bani încasați. Pentru a judeca cât numerar produce afacerea, cifrele după standardele românești sunt mai prudente. Pe VECTORalyst, indicatorii companiei sunt calculați din raportarea consolidată după standardele românești.

Bilanțul și investițiile

Activele totale au crescut cu 8,2%, la 477,3 mil. lei, iar activele imobilizate cu 11,1%, la 325,3 mil. lei, pe fondul investițiilor de circa 33 mil. lei din semestru: 14 mil. lei pentru fabrica de procesare a laptelui, 7 mil. lei pentru ferma Straja, 4 mil. lei pentru echipamentele de iarbă de grâu, 3 mil. lei pentru terenuri, plus compostare, panouri solare și o moară de cereale. Capitalurile proprii au crescut cu 6,3%, la 231,5 mil. lei, profitul fiind păstrat integral în companie.

Datoriile financiare (credite bancare de 170,4 mil. lei și leasing de 13,8 mil. lei) au ajuns la 184,5 mil. lei. Scăzând numerarul de 9,5 mil. lei, datoria netă este de circa 175 mil. lei, adică aproximativ 33 mil. euro, cât indică și compania, și reprezintă 76% din capitalurile proprii. Datoriile pe termen scurt au crescut cu 19%, pentru că au început rambursările la creditele pentru Straja și panourile solare, iar lichiditatea curentă a coborât de la 1,62 la 1,39, încă peste pragul de siguranță.

Ce urmează: procesare, CUT 2, compost

Compania a obținut în semestru finanțări de circa 20 mil. euro, inclusiv 10 mil. euro de la ING pentru noua fermă CUT 2 și extinderea compostării, iar în iulie acționarii au aprobat o finanțare de 13,5 mil. euro pentru aceleași proiecte. Ferma CUT 2 e estimată la circa 12 mil. euro, finanțați 80% din credit. Așadar, datoria va continua să crească în perioada următoare.

Cel mai apropiat reper este fabrica de lapte degresat și smântână, finalizată, cu primele vânzări programate din septembrie, care ar trebui să aducă o marjă mai bună pe o parte din lapte. Capacitatea de compostare urmează să se dubleze, la circa 28.000 de tone pe an, iar după semestru compania a semnat o ofertă pentru preluarea Panorganic Vitavit, o seră de 1 hectar din județul Arad, pentru 750.000 de euro. Pe termen lung, ținta declarată este dublarea EBITDA până în 2030.

Față de buget

Bugetul pentru 2026 prevede venituri de 200 mil. lei, EBITDA de 85 mil. lei și profit net de 38 mil. lei. La jumătatea anului, DN Agrar realizase 45% din cifra de afaceri, 42% din EBITDA și doar 36% din profitul net. Directoarea financiară spune că bugetul a fost construit pe ipoteze prudente și că nu vede motive să îl revizuiască. Ca ținta de profit să fie atinsă, al doilea semestru ar trebui să aducă circa 24 mil. lei, cu peste 70% mai mult decât primul, ceea ce depinde de revenirea prețului laptelui, de contribuția fabricii de procesare și de evoluția cursului.

Riscuri de urmărit

Prețul laptelui: e principalul factor din afara controlului companiei. Contractele pe termen lung sunt legate de prețurile europene la unt, lapte praf și brânzeturi, ceea ce reduce volatilitatea, dar nu o elimină.

Subvențiile: o parte din creșterea de anul acesta e punctuală. Dacă nu se repetă, rezultatul operațional din vânzări trebuie să crească pentru a o înlocui.

Datoria în euro: crește odată cu investițiile, iar fiecare depreciere a leului se vede în rezultatul net. Gradul de îndatorare e încă moderat, dar în creștere.

Piața

La 30 iunie 2026, acțiunea închidea la 3,61 lei, de peste două ori mai mult decât acum un an (+107%), pentru o capitalizare de 574,3 mil. lei. După calculul companiei, acțiunea se tranzacționa la circa 14,8 ori profitul net pe ultimele 12 luni și la 2,5 ori capitalurile proprii. Lichiditatea a crescut puternic: în semestru au fost 18.050 de tranzacții, de peste trei ori mai multe decât anul trecut, iar compania pregătește transferul pe Piața Principală a BVB în 2027.

Concluzie

S1 2026 arată o fermă care crește foarte bine ca volum, dar într-un an slab de preț. Profitul s-a înjumătățit nu din cauza unei probleme operaționale, ci din cauza prețului laptelui și a cursului valutar, iar subvențiile, parțial nerecurente, au ținut rezultatul pe plus. Cu acțiunea dublată într-un an, piața pariază deja pe revenirea prețului și pe noile proiecte. Raportul pe 9 luni, așteptat la jumătatea lui noiembrie, va arăta dacă prețul laptelui și-a revenit în trimestrul III și cât a adus fabrica de procesare în prima ei lună de vânzări.